Adrian Vicol

Adrian Vicol
Date personale
Nume la naștereWeisz Iosif
NăscutRomânia 15 decembrie 1923, Târgu Mureș, județul Mureș
DecedatRomânia 2013, București
Ocupațiefolclorist, etnomuzicolog
Activitate
Gen muzicalfolclor, muzică populară
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adrian Vicol (n. 15 decembrie 1923, Târgu Mureș, județul Mureș – d. 2013, București), pe numele real Iosif H. Weisz, a fost un cercetător științific, folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreiască.

Biografie

S-a născut la data de 15 decembrie, în orașul Târgu Mureș, județul Mureș.[1]

Își începe studiile muzicale Conservatorul LYRA din București, între 1945-1948, cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), continuându-le apoi la Conservatorul din Bu­cu­rești, între 1948-1953, cu profesorii Vasile Popovici (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu și Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu și Leon Klepper (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea și Adriana Sachelarie (is­to­ria mu­zicii), Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Dumitru D. Botez (dirijat coral), Theo­dor Rogalski (orchestrație), Alexandru Lepădatu (percuție).[1][2]

În 1949 se angajează ca cercetător științific la Institutul de Folclor din București.[2] Din 1968 devine cercetător științific principal până în 1983, când se pensionează.

Moare în anul 2013, la București.[3]

Realizări

A publicat studii, articole, recenzii, cronici muzicale în diverse publicații periodice din țară și din străinătate: „Revista de folclor”, „Muzica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Îndrumătorul cultural”, „Clubul”, „Scînteia tineretului”, „DEMOS” (Berlin), „Revue Roumaine de Linguistique”, „Revista Radioteleviziunii” etc.[4]

A participat la mai multe campanii de cercetări de teren, efectuând culegeri de folclor în zonele Arad, Muscel, Argeș, Năsăud, Hunedoara, Roman, Valea Bistriței, Bicaz, Gorj, precum și în Albania (1959). A cules muzică sinagogală de la evreii din Muntenia, Moldova, Banat și Transilvania, precum și folclor idiș.[4]

A publicat traduceri de studii de folclor din limba maghiară în limba română. De asemenea, în cadrul Institutului de Folclor a transcris peste 3000 de cântece populare (cu precădere din Muscel – 500 de piese).[4]

A susținut numeroase emisiuni radiofonice și comunicări științifice.[2]

Distincții

A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române (2005)[5] pentru lucrarea „Recitativul epic al baladei românești” (2004).

Lucrări

Volume

  • Recitativul epic al baladei românești. Tipologie muzicală, București, Editura Arvin Press, 2004, 534 p. ISBN 973-796-660-0
  • Cântecul propriu-zis din Muscel, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală (în colaborare cu Paula Carp)
    Volumul 1, 2007, 531 p. ISBN 978-973-420-472-4
    Volumul 2, 2008, 411 p. ISBN 978-973-420-497-7

Studii și articole

Revista Muzica

  • „Puncte de plecare pentru îmbunătățirea activității formațiilor instrumentale de amatori” în Muzica, VI, nr. 10, București, 1956

Revista de Folclor / Revista de Etnografie și Folclor

  • „Contribuții la studiul ritmului în cîntecele populare din Muscel” în RF, tomul III, nr. 3, București, 1958
  • „Folclorul muzical în emisiunile posturilor noastre de radio” în RF, tomul III, nr. 4, București, 1958
  • „Unele realizări ale folcloristicii românești în cei 15 ani ed la eliberare” în RF, tomul IV, nr. 1-2, București, 1959 (în colaborare cu C. Bărbulescu și A. Bucșan)
  • „Materiale sovietice în dezbaterea colectivului științific al Institutului RF, tomul V, nr. 1-2, București, 1960
  • „Cîteva variante ale «Doinei Hașului» (Doftana)” în RF, tomul VI, nr. 1-2, București, 1961
  • „Consfătuirea cu dirijorii și soliștii de muzică populară românească” în RF, tomul VII, nr. 1-2, București, 1962
  • „Pentru un înalt nivel artistic al concertelor orchestrei Barbu Lăutaru” în RF, tomul VII, nr. 1-2, București, 1962 (în colaborare cu L. Alexandrescu-Mazilu)
  • „Un constructor muscelean de fluiere” în REF, tomul IX, nr. 3, București, 1964
  • „Contribuții la studiul structurii arhitectonice a melodiilor cu refren” în REF, tomul XI, nr. 4, București, 1966
  • „D. G. Kiriac – precursorul cercetării științitice a folclorului muzical românesc” în REF, tomul XI, nr. 5-6, București, 1966
  • „Rolul interpretării în determinarea sistemelor ritmice (Raportul de reciprocitate între sistem, structură și interpretare)” în REF, tomul XIII, nr. 1, București, 1968
  • „Premise teoretice la o tipologie muzicală a colindelor românești” în REF, tomul XV, nr. 1, București, 1970
  • „Contribuții la cercetarea monografică a țambalului” în REF, tomul XV, nr. 5, București, 1970
  • „Aspecte ale relațiilor text-melodie în cîntecele epice românești” în REF, tomul XVII, nr. 2, București, 1972
  • „Despre valorificarea moștenirii științifice a lui Constantin Brăiloiu” în REF, tomul XVII, nr. 4, București, 1972 (în colaborare cu Stanca Fotino)
  • „Institutul de Etnografie și Folclor la cea de a 30-a aniversare a Eliberării” în REF, tomul XIX, nr. 4, București, 1974
  • „Recitativul parlato în cîntecele epice românești” în REF, tomul XXI, nr. 1, București, 1976
  • „Constanță și variabilitate în structura arhitectonică a melodiilor epice” în REF, tomul XXIV, nr. 1, București, 1979

Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice

  • „Preliminarii al prelucrarea matematică a melodiilor epice” în Anuarul I.C.E.D., seria A, nr. 1, București, 1979
  • „Actualitatea metodelor moderne în cercetarea instrumentelor populare” în Anuarul I.C.E.D., seria A, nr. 3, București, 1981[6]

Revue Roumaine de Linguistique

  • „Automatic analysis of melodic structures in the romanian folk songs” în Revue Roumaine de Linguistique, tomul XXIX, București, 1982, idem în Cahiers de linguistique théorique et appliquée, tomul XXI, nr 1-6, București, 1984 (în colaborare cu Alexandru Popovici)

Bibliografie

  • Cosma, Viorel: Muzicieni români. Lexicon, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1970, p. 451
  • Cosma, Viorel: Muzicieni din România, vol. IX (S-Z), Editura Muzicală, București, 2006 ISBN 973-420-441-6
  • Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români (ediția a III-a), Editura Saeculum I.O., București, 2006, p. 907-908 ISBN 973-642-098-1

Note

  1. ^ a b Datcu, Dicționarul etnologilor români, p. 907
  2. ^ a b c Cosma, Muzicieni români, p. 451
  3. ^ incinerareamurg.ro. Români celebri care au fost incinerați. Accesat la 15 ianuarie 2020.
  4. ^ a b c ucmr.org.ro Adrian VICOL - etno-muzicolog - Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 15 ianuarie 2020.
  5. ^ Datcu, Dicționarul etnologilor români, p. 516
  6. ^ Semnat cu numele real - Iosif Weisz