Insula Gozo

Insula Gozo
Geografie
Ocean/MareMarea Mediterană  Modificați la Wikidata
Coordonate36°02′42″N 14°15′32″E ({{PAGENAME}}) / 36.045°N 14.2589°E
ArhipelagMalta
Gżejjer Maltin[*][[Gżejjer Maltin (archipelago in the Mediterranean Sea)|​]]  Modificați la Wikidata
Suprafață67 km²  Modificați la Wikidata
Lungime14 km  Modificați la Wikidata
Lățime7 km  Modificați la Wikidata
Țară
Malta
Populație31.446  Modificați la Wikidata
Prezență onlinesite web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Arhipelagul maltez

Gozo este o insulă din arhipelagul maltez din Marea Mediterană (probabil Ogygia mitologică[1]), a doua ca mărime după insula Malta. În malteză, insula se numește Għawdex (pronunțat au-deș).

Geografie

Gozo are o suprafață 67 km², aproximativ la fel ca insula Hong Kong. Pe insulă locuiesc 30.000 de oameni, din care în jur de 6.000 în capitala sa Victoria (până în anul 1887 a purtat numele arab Rabat).

Insula Gozo este situată la aproximativ 6 km nord-vest de cel mai apropiat punct din Malta, are o formă ovală, și are 14 km în lungime și 7,25 km în lățime.

Istorie

Templul megalitic Ggantija (Xaghra, Gozo)

Structurile megalitice de la Ggantija sunt mărturie a faptului că Gozo este locuită încă din mileniul 5 î.C. Primii coloniștii neolitici au venit probabil din apropiata Sicilie. Templul megalitic Ggantija din localitatea Xagħra (pronunțat Șagria) de pe insula Gozo a fost înscris în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În iulie 1551 otomanii au cucerit Gozo și au impus un regim de sclavie tuturor celor 5.000 de locuitori, transportându-i la Tarhuna în Libia.

Istoria insulei Gozo este legată în mare parte cu istoria Maltei, fiindcă Gozo este guvernată de Malta, de când a fost descoperită, cu excepția unei scurte perioade de autonomie între 28 octombrie 1798 și 5 septembrie 1800.

Politică și administrație

Insula face parte din regiunea Gozo, una dintre cele cinci regiuni ale Maltei.

Demografie

Potrivit autorului anonim al lucrării Malthe, Corse, Minorque et Gibraltar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Gozo se afla 5.000 de locuitori care cultivau lămâiul, măslinul, portocalul și smochinul.[2]

Insula numără 30.000 de locuitori, dintre care 6.000 în capitala Victoria, cunoscută și sub numele de Rabat.

Localități

Localități ale insulei Gozo
  • Fontana
  • Għajnsielem
  • Għarb
  • Għasri
  • Kerċem
  • Munxar
  • Nadur
  • Qala
  • Xagħra
  • Xewkija
  • Żebbuġ

Galerie de imagini

  • Capitala Victoria (Rabat)
    Capitala Victoria (Rabat)
  • Victoria (Rabat) Basilica S.Marija
    Victoria (Rabat)
    Basilica S.Marija
  • Portul Mgarr
    Portul Mgarr
  • Xewkija[3] (Biserica "Sf.Ioan Botezătorul", cu una din cele mai mari cupole din lume)
    Xewkija[3]
    (Biserica "Sf.Ioan Botezătorul", cu una din cele mai mari cupole din lume)
  • Xewkija (interiorul bisericii "Sf.Ioan Botezătorul")
    Xewkija
    (interiorul bisericii "Sf.Ioan Botezătorul")
  • Xlendi[4]
    Xlendi[4]
  • Basilica Ta'Pinu de pe culmea Ta’Ghammar
    Basilica Ta'Pinu de pe culmea Ta’Ghammar
  • Basilica Ta'Pinu (interior)
    Basilica Ta'Pinu (interior)
  • Templul megalitic Ggantija de pe platoul de la Xagħra
    Templul megalitic Ggantija de pe platoul de la Xagħra
  • Intrarea în peştera lui Calypso
    Intrarea în peştera lui Calypso

Note

  1. ^ Alte localizări posibile ale miticei Ogygia: insula Lipari, insula Mljet (Croația), insula Gavdos (Grecia) și insula Pantelleria (100 km SV de Sicilia).
  2. ^ fr Malthe, Corse, Minorque et Gibraltar, 1797, p. 24 (Citiți online.).
  3. ^ Xewkija: pronunțat Șevchia
  4. ^ Xlendi: pronunțat Șlendi

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Insula Gozo
  • Foto, Webcam pe insula Gozo
  • Ministerul Maltez pentru Gozo Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Gozo & Comino Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Gozo - insula nimfei Calipso Arhivat în , la Wayback Machine., 13 februarie 2008, Revista Magazin
  • Gozo - între Citadela Victoria și Fereastra Albastră, 14 iunie 2010, Simona Chiriac, Jurnalul Național

Vezi și