Mandragoră

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.


Mandragoră
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Subregn: Mandragore officinale
Diviziune: Mandragore officinale
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Solanales
Familie: Solanaceae
Gen: Mandragora
Nume binomial
Mandragora
L.
Modifică text Consultați documentația formatului

Mandragora (Mandragora officinarum) este o specie de plante erbacee, perenă, vivace, din zona mediteraneană. Mandragora officinarum aparține familiei Solanaceae, alături de Atropa belladonna (mătrăgună).

Etimologie

Termenul „mandragoră” provine în limba română din slavonul manŭdragora, latinul mandragoras și totodată din grecul μανδραγόρας (mandragoras). Acești trei termeni denumesc aceeași plantă în aceste limbi diferite. Etimologia cuvântului grec este obscură. Cu certitudine, grecul „mandragoras” provine de la numele mătrăgunei (în arameică asiriană nam. tar. ira, morfologic „drogul (rău) de Namta”, Namta fiind un demon pestilențial provocator de maladii[1]). Printre altele, originea vine din sanscritul mandros care însemnă „somn” și agora care însemnă „substanță”[2].

Descriere

Fructe de Mandragora officinarum
Rădăcini gemene de Mandragoră

Mandragorele mediteraneene prezintă un contrast foarte important între tufă și rădăcina care este în formă de păstârnac, ramificată ca degetele unei mâini. Această plantă are în afara solului o prelungire a rădăcinii înaltă de circa treizeci de centimetri, cu un miros foarte puternic, încrețită, crestată complet de frunze de la 5 până la 50 centimetri lungime, asemănătoare oarecum cu frunzele tutunului. Este o erbacee perenă, cu rădăcini groase din care se extrage un suc tonic folosit în medicină.

În Biblie

Există două referiri la această plantă în scripturile ebraice (în limba ebraică דודאים (dûdã'im) înseamnă „planta dragostei”). Un număr de traduceri în diferite limbi folosesc exemplul latinei vulgare și folosesc mandragora ca plantă cu un înțeles propriu în Cartea Facerii[3] și în Cântarea lui Solomon[4]. Altele urmează exemplul Bibliei Luterane și oferă o traducere mult mai literală.

Note

  1. ^ (en) Ungricht S., Knapp S. and Press J.R., „A revision of the genus Mandragora”, dans Bull. Nat. Hist. Mus. London, vol. 28, no 1, 1988, p. 17-4
  2. ^ (fr) Jean-Loïc La Quellec, „La mandragore celle qui expulse”, dans Actes du séminaire d'ethnobotanique de Salagon, Les cahiers de Salagon 11, vol. 3, 2003-2004
  3. ^ Geneza 30:14-16
  4. ^ Cantarea_Cantarilor 7:13

Legături externe

  • Materiale media legate de Mandragoră la Wikimedia Commons
  • en Mandragora între florile sălbatice din Israel
  • en Mandragora în Flora Chinei
  • en Mandragora în NCBI Taxonomy Browser
Identificatori taxonomici
  • Wikidata: Q212742
  • Wikispecies: Mandragora
  • APDB: 192388
  • BOLD: 438840
  • EoL: 61639
  • EPPO: 1MNDG
  • FNA: 119600
  • FoC: 119600
  • GBIF: 2928728
  • GRIN: 7226
  • iNaturalist: 337455
  • IPNI: 38432-1
  • IRMNG: 1101638
  • ITIS: 500625
  • NBN: NHMSYS0020823397
  • NCBI: 24647
  • PLANTS: MANDR
  • POWO: urn:lsid:ipni.org:names:38432-1
  • Tropicos: 40013146


v  d  m
Plante medicinale (Listă)
Specii
Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță
Floare de gălbenele

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · Portal Portal · WikiProject WikiProiect