Munții Giurgeu
| Munții Giurgeu | |
 Vârful Cocoș lăngă Voșlăbeni | |
| Altitudine | Vârful Prișca (1545 m) |
|---|---|
| Localizare |  România |
| Aparține de | Carpații Orientali |
| Roci | metamorfice (majoritar), sedimentare, vulcanice |
| Hartă | |
 | |
Modifică date / text  | |
Munții Giurgeu (maghiară Gyergyói-havasok) sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Prișca, având 1.545 m.
Așezare
Munții Giurgeului se prezintă sub forma unei culmi prelungite până la izvoarele Oltului, între Munții Călimani la nord, depresiunile Bilbor și Borsec la est și nord-est, Munții Hășmaș la sud iar la vest depresiunea cu același nume. Spre bazinul Mureșului se termină printr-o prispă înaltă de aproximativ 1.000 m. Munții Giurgeului sunt întretăiați de pasurile Bicaz și Bistricioara-Tulgheș, ce permit trecerea din depresiunea Giurgeului spre Moldova.
Subdiviziuni
Ținând cont de văile ce îi traversează transversal, Munții Giurgeu sunt împărțiți în 3 grupe:
- Grupa nordică: Munții Borsecului, delimitată de văile pâraielor Secu și Răchitișul Mare și apoi ale râului Bistricioara spre nord, respectiv Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre sud;
- Grupa centrală: Munții Ditrăului, delimitată de Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre nord, respectiv pârâul Putna Întunecoasă și valea Belcina spre sud;
- Grupa sudică: Munții Voșlăbenilor, cuprinși între Gruiul Sândominicului la sud și valea Belcina la nord.
Vezi și
Bibliografie
- Marcu, Oliviu, Ratz, Zoltan, Borda, Mircea - Munții Giurgeului. Ghid turistic, Ed. pentru turism, București, 1974
| ||||||||||||||||||||||
