Pădurea Domnească

Pădurea Domnească
Categoria Ia IUCN (Rezervație naturală strictă)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Republica Moldova, raioanele Glodeni și Fălești
Cel mai apropiat oraș	Glodeni
Coordonate	47°36′35″N 27°23′37″E () / 47.60972°N 27.39361°E
Suprafață	6032 ha
Înființare	1993
Modifică date / text

Rezervația naturală Pădurea Domnească este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află de-a lungul Prutului, în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993.

Localizare și limite

Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinești, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezervația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca.

Rezervația „Pădurea Domnească” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare:

• la nord ocolul silvic Râșcani-liziera pădurii;
• la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;
• la sud ocolul silvic Fălești-liziera pădurii;
• la vest România-râul Prut.

Suprafața rezervației este de 5735.2 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km.

Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.

Descriere

Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa.

Vegetație

Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.

Vegetație forestieră

Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) – 1622 ha (33%), salcie (Salix) – 400 ha (8%), arțar (Acer) – 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) – 25 ha (0,5%), conifere – 25 ha (0,5%).

În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: răchitișurile (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); sălcișurile (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); plopișurile (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb – Populus alba,se întâlnește plop negru – Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); ștejărișurile (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin – Fraxinus excelsior, tei pufos – Tilia cordata, plop alb – Populus alba, salcie albă – Salix alba, ulm – Ulmus laevis).

Vegetația pajiștilor

S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de regimul de umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format comunități de plante cu o diversitate pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din specii de plante ultrahigrofite –Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, higrofite - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); pajiștele de lunca propriu-zise ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens); pajiștele de luncă halofite (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); pajiștele de luncă neinundabilă ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides).

Vegetația acvatică

Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate.

Fauna

Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil (Cervus elaphus),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul (Capreolus capreolus), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul (Sus scrofa), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), chițcan cu abdomen alb (Crocedura leucodon), vidra de râu (Lutra lutra), nurca europeană (Mustela lutreola).

• 
  Zimbrii din rezervație
• 
• 

Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc circă 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o densitate redusă, o parte din ele însă în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată (Cygnus olor), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), lopătarul (Platalea leucordia), barza neagră (Ciconia nigra). Tot în rezervația se află și cea mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia Ardeidae, reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu (Ardea cinerea), Stârc de noapte (Hycticorex nycticarax) și Egreta mică (Egretta garzetta).

• 
• 
  Colonie de bâtlani denumită și „Țara bâtlanilor”
• 
• 

Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc.

În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Drept urmare, în data de 19 august 2005 în rezervația naturală „Pădurea Domnească” au fost aduși 3 zimbri (un mascul și două femele) din 2 rezervații diferite din Polonia.^[1] Spre sfârșitul anului 2013, populația de zimbri din rezervația Pădurea Domnească a ajuns în număr de șase. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-un țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare.^[2]

În 2010 era singurul loc unde nu a fost scoasă sârma ghimpată de pe Prut, de la frontiera moldo-română.

Galerie

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Floră
• 
  Căsuțe pescărești
• 
• 
• 
  Timbru poștal

Note

Lectură suplimentară

• BABAN, Elena; CALESTRU, Livia. Contribuții la cunoașterea faunei și ecologiei coleopterelor din rezervația științifică ”Pădurea Domnească”. In: Functional Ecology of Animals 70th anniversary from the birth of academician I. Toderas. 21 septembrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul de Zoologie, 2018, pp. 145-147. ISBN 978-9975-3159-7-5
• COJUHARI, Tamara. Gheorghe Postolache. Rezervația “Pădurea Domnească”. In: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă). 2017, nr. 26(39), pp. 107-108. ISSN 1857-0054
• ERHAN, Dumitru; RUSU, Ștefan; ZAMORNEA, Maria; CHIHAI, Oleg; BUZA, Vasile; DUMBRĂVEANU, Dorin; CILIPIC, Grigore. Data on infestation of bison (Bison bonasus, Linnaeus , 1758) and domestic animals from the neighbor area of the reserved forest “Pădurea Domnească”. In: Actual problems of protection and sustainable use of the animal world diversity. Ediția 8-a, 10-12 octombrie 2013, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: 2013, pp. 127-128. ISBN 978-9975-66-361-8.
• ERHAN, Dumitru; TODERAȘ, Ion; RUSU, Ștefan; ZAMORNEA, Maria. Diversitatea parazitofaunei zimbrilor din rezervația naturală „Pădurea domnească” și animalelor domestice din zona adiacentă. In: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științele vieții. 2014, nr. 1(322), pp. 103-111. ISSN 1857-064X
• MAMAI, Iulian. Particularități și tendințe ale unor valori climatice din cadrul rezervației științifice ,,Pădurea Domnească”. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Științe Reale și ale Naturii), 2013, nr. 6(66), pp. 148-153. ISSN 1814-3237
• MAMAI, Iulian. Particularitățile cercetărilor dendrocronologice efectuate în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”. In: Integrare prin cercetare și inovare. Științe ale naturii și exacte. 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, pp. 53-55. ISBN 978-9975-71-814-1.
• Mamai, Iulian; Mârza, Mihail (2015). „Starea actuală a florei din cadrul rezervației științifice „Pădurea Domnească"” (PDF). Mediul Ambiant (1 (79)): 1-8. Arhivat din original (PDF) la 9 iulie 2020. Accesat în 9 iulie 2020. 
• MAMAI, Iulian; MÂRZA, Mihail. Flora sinantropă instalată în parchetele din cadrul rezervației naturale „Pădurea Domnească”. In: Mediul Ambiant, 2012, nr. 4(64), pp. 3-8. ISSN 1810-9551
• MAMAI, Iulian; MÂRZA, Mihail; SOCHIRCĂ, Vitalie. Vegetația acvatică a rezervației naturale „Pădurea Domnească”. In: Integrare prin cercetare și inovare. Științe ale naturii și exacte. 7-8 noiembrie 2019, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP USM, 2019, pp. 167-172. ISBN 978-9975-149-46-4.
• MÂRZA, Mihail; MAMAI, Iulian. Evaluarea și tendințele dezvoltării arboretelor sectorului silvic Călinești din cadrul rezervației științifice „Pădurea Domnească”. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Științe Reale și ale Naturii). 2010, nr. 6 (36), pp. 65-68. ISSN 1814-3237
• MIȚUL, Efrem; SÎRODOEV, Ghenadie; GHERASI, Alexandru; BUNDUC (POPUȘOI), Tatiana. Rezervația “Pădurea Domnească” și teritoriului adiacent. Condițiile geologo-geomorfologice. In: Buletinul Institutului de Geologie și Seismologie al AȘM. 2014, nr. 2, pp. 116-119. ISSN 1857-0046
• PÎNZARU, Pavel; CANTEMIR, Valentina. Specii noi pentru flora rezervației științifice „Pădurea Domnească”. In: Horticultură, Viticultură și vinificație. Silvicultură și grădini publice. Protecția plantelor. Simpozionului Științific Internațional „Horticultura modernă – realizări și perspective”. Vol. 47, 1-2 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 2018, pp. 385-391. ISBN 978-9975-64-296-5
• Postolache, Gheorghe; Țarigradschi, Valeriu; Covali, Victoria; Postolache, Dragoș; Bucătari, Sergiu (decembrie 2003). „Zona cu protecție integrală din rezervația științifică „Pădurea Domnească"”. Mediul Ambiant (6 (11)): 2-5. 
• Postolache, Gheorghe; Țarigradschi, Valeriu; Covali, Victoria; Postolache, Dragoș; Bucătari, Sergiu (februarie 2004). „Zona cu protecție integrală din rezervația științifică „Pădurea Domnească"”. Mediul Ambiant (1 (12)): 9-10. 
• RODNIȚCHI, Elena. Fauna și ecologia coleopterelor (Insecta: Coleoptera) din Rezervația Științifică „Pădurea domnească”. In: Viitorul ne aparține. Ediția V-a, 29 aprilie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, 2015, p. 31. ISBN 978-9975-3036-5-1
• RUSU, Ștefan; ERHAN, Dumitru; ZAMORNEA, Maria; CHIHAI, Oleg; GHERASIM, Elena; GOLOGAN, Ion; CHIHAI, Nina; SILITRARI, Andrei. The density of parasitic fauna in cervids from the wildlife reservation forest “Padurea Domneasca ”, Republic of Moldova. In: Actual problems of zoology and parasitology: achievements and prospects. 13 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul de Zoologie, 2017, p. 208. ISBN 978-9975-66-590-2
• SURDU, Eliza. Contribuții la reintroducerea cerbului nobil (Cervus elaphus) în rezervația naturală ,,Pădurea Domnească”. In: Sesiune națională de comunicări științifice studențești. Științe ale naturii și exacte. 4-5 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2017, pp. 3-4.

Legături externe

• Arii protejate din Republica Moldova Arhivat în 8 ianuarie 2010, la Wayback Machine.
• REZERVATIA STIINTIFICA "PADUREA DOMNEASCA " Arhivat în 29 martie 2010, la Wayback Machine.

v • d • m Rezervații științifice din Republica Moldova Codru · Iagorlîc · Pădurea Domnească · Plaiul Fagului · Prutul de Jos Materiale media legate de rezervații științifice din Republica Moldova la Wikimedia Commons · Harta rezervațiilor științifice la Wikidata