Romuli, Bistrița-Năsăud

Romuli
—  sat și reședință de comună  —
Vechea biserică greco-catolică
Vechea biserică greco-catolică
Romuli se află în România
Romuli
Romuli
Romuli (România)
Localizarea satului pe harta României
Romuli se află în Județul Bistrița-Năsăud
Romuli
Romuli
Romuli (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 47°32′46″N 24°26′13″E ({{PAGENAME}}) / 47.54611°N 24.43694°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
ComunăRomuli

SIRUTA34379

Altitudine587 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.244 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427250
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Romuli în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Romuli în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Romuli în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Romuli , Strâmba - denumirea veche, (în maghiară: Romoly) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Nume

"Cu ocaziunea uneia din călătoriile sale în Ardeal, împăratul Iosif al II-lea (1773, 1783 și 1786) încredințându-se că Românii sunt latini a exclamat: <<Salve parva nepos Romuli>> — adică <<mântuit să fii micule nepot a lui Romul>> exclamațiune pe care marele filoromân maiorul Cosimelli a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva; satul Vărarea: Nepos; satul Strâmba: Romuli; iar satul Salva, de lângă Năsăud, cu acest nume existând încă din vechime".[2]

Așezare

Localitatea Romuli se află situată la limita nordică a județului Bistrița Năsăud, graniță cu județul Maramureș, la o distanță de 15 km sud față de localitatea Săcel, Maramureș și 17 km nord față de satul Telciu, din județul Bistrița-Năsăud, între Munții Pietrosu, Rodnei și Munții Țibleș

Personalități

Antonio Cosimelli, născut la Roma, pe la 1762 era căpitan în Regimentul al II-lea român de graniță de la Năsăud. A rămas în amintirea grănicerilor ca un mare binefăcător al populației române din regiune. în1785 a ieșit la pensie cu grad de vicecolonel. A fost însărcinat cu cercetarea și delimitarea teritoriilor satelor grănicerești față de acelea care aparțineau autonomiei săsești de la Bistrița. A scris la 1768 "Poemation de secunda legione valachica", odă în limba latină în care printre altele face fine observații asupra temperamentului și obiceiurile românilor.[2]

Economie

Activitatea specifică zonei este exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor precum și comerțul cu produse agricole și agroturismul.

Obiective turistice

  • Traseul turistic "Pietrosul Rodnei"
  • Rezervație naturală "Zăvoaiele Borcutului"
  • Parcul național Munții Rodnei
  • Traseul turistic "Drumul Verde"

În zona localității Romuli calea ferată traversează mai multe viaducte oferind un peisaj pitoresc renumit printre pasionații de turism feroviar.

Vezi și

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b Iuliu Moisil, Biografia lui Anton Cosimelli, în "Arhiva Someșană", nr. 25, Năsăud, oct. 1938-mart. 1939, p.450.
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Romuli




v  d  m
Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul 2 român, grăniceresc, de la Năsăud
Valea Rodnei, din 1762
Bichigiu · Feldru · Găureni · Hordou · Ilva Mică · Leșu · Maieru · Mititei · Mocod · Năsăud · Poieni · Rebra · Rebrișoara · Rodna · Romuli · Runc · Sângeorz · Salva · Suplai · Telciu · Vărarea · Zagra
Valea Șieului, din 1764
Valea Mureșului, din 1764
Valea Bârgăului, din 1783
Companiile
Regimentului 2 român,
grăniceresc, de la Năsăud
Compania I-a
Compania a II-a
Compania a III-a
Compania a IV-a
Compania a V-a
Compania a VI-a
Compania a VII-a
Compania a VIII-a
Compania a IX-a
Compania a X-a
TelciuCoșbucBichigiu • Romuli
Compania a XI-a
Compania a XII-a
Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3
Date preluate din C.Göllner, Regimentele grănicerești din Transilvania 1764–1851, București, Editura Militară, 1973, pag. 48
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Bistrița-Năsăud
Reședința
Bistrița (75.076 loc.)
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud
Orașe

Beclean (10.628 loc.) · Năsăud (9.587 loc.) · Sângeorz-Băi (9.679 loc.)

Comune

Bistrița Bârgăului · Braniștea · Budacu de Jos · Budești · Căianu Mic · Cetate · Chiochiș · Chiuza · Ciceu-Giurgești · Ciceu-Mihăiești · Coșbuc · Dumitra · Dumitrița · Feldru · Galații Bistriței · Ilva Mare · Ilva Mică · Josenii Bârgăului · Leșu · Lechința · Livezile · Lunca Ilvei · Maieru · Matei · Măgura Ilvei · Mărișelu · Miceștii de Câmpie · Milaș · Monor · Negrilești · Nimigea · Nușeni · Parva · Petru Rareș · Poiana Ilvei · Prundu Bârgăului · Rebra · Rebrișoara · Rodna · Romuli · Runcu Salvei · Salva · Sânmihaiu de Câmpie · Șieu · Șieu-Odorhei · Șieu-Măgheruș · Șieuț · Șintereag · Silivașu de Câmpie · Spermezeu · Șanț · Târlișua · Teaca · Telciu · Tiha Bârgăului · Uriu · Urmeniș · Zagra

Sate
Sate din județul Bistrița-Năsăud

trița-Năsăud]]