Comuna Țaga, Cluj
| Țaga | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric) | |
  Țaga Țaga (România) | |
| Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E ({{PAGENAME}}) / 46.94583°N 24.05944°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 59826 |
| Atestare | 1243 [1] |
| Reședință | Țaga |
| Sate componente | Țaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana |
| Guvernare | |
| - Primar | Romulus Mîrza[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 100,01 km² |
| Altitudine | 313 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.588 locuitori |
| - Densitate | 19,47 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407565 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).
Nume
Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.
Date geografice
Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.
Arii protejate
- Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).
Istoric
Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298[5]
Descoperiri arheologice
În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.[6]
Demografie
Componența etnică a comunei Țaga
Români (85,39%)
Maghiari (4,79%)
Romi (3,02%)
Alte etnii (6,8%)
Componența confesională a comunei Țaga
Ortodocși (84,63%)
Reformați (4,53%)
Greco-catolici (1,7%)
Alte religii (2,14%)
Necunoscută (6,99%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țaga se ridică la 1.588 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.947 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,39%), cu minorități de maghiari (4,79%) și romi (3,02%).[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,63%), cu minorități de reformați (4,53%) și greco-catolici (1,7%), iar pentru 6,99% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]
Politică și administrație
Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul PRO România | 3 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[11] [12] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.485 | 2.950 | 368 | 101 | 66 | |||
| 1880 | 3.164 | 2.580 | 444 | 19 | 121 | |||
| 1890 | 3.411 | 2.759 | 500 | 26 | 126 | |||
| 1900 | 3.658 | 3.100 | 480 | 76 | 2 | |||
| 1910 | 3.855 | 3.200 | 549 | 52 | 54 | |||
| 1920 | 3.830 | 3.322 | 424 | 84 | ||||
| 1930 | 4.035 | 3.488 | 441 | 1 | 61 | 44 | ||
| 1941 | 4.325 | 3.663 | 542 | 1 | 101 | 18 | ||
| 1956 | 4.536 | 4.053 | 482 | 1 | ||||
| 1966 | 4.058 | 3.705 | 353 | 0 | ||||
| 1977 | 3.340 | 3.046 | 261 | 33 | 0 | |||
| 1992 | 2.313 | 2.104 | 163 | 44 | 2 | |||
| 2002 | 2.162 | 1.982 | 133 | 46 | 1 | |||
Lăcașuri de cult
- Biserica din Țaga[13]
- Biserica din Sântejude
- Biserica din Ghiolț[14]
- Biserica din Năsal[15]
- Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.[16]
Obiective turistice
- Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).
Personalități
- Gheorghe Șincai (1754-1816): istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene. A fost angajat între anii 1797-1802 ca profesor de casă la curtea contelui local Daniel Haller;
- Ioan Chezan (n. 1945), muzician.
Vezi și
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Biserica de lemn din Năsal
- Biserica de lemn din Sântejude
- Biserica reformată din Năsal
- Bazinul Fizeșului (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Galerie de imagini
-
Țaga -
Biserică din Țaga -
Casă tradițională -
Sântejude -
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric) -
Sântejude -
Sântioana -
Monumentul eroilor din satul Sântioana -
Năsal -
Biserica de lemn din satul Năsal (monument istoric) -
Zona lacurilor Țaga-Geaca -
Biserica reformată din satul Năsal (monument istoric)
Note
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 236
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej
- ^ Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Oana Rusu. „Povești din Țaga Clujului”. Accesat în .
- ^ Marcel Gheberta. „Sfințirea bisericii din Ghiolț, parohia Taga”. Accesat în .
- ^ Wikipedia. „Biserica de lemn din Năsal”. Accesat în .
- ^ Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.[nefuncțională]
Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Ioan Mârza (). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1.
Lectură suplimentară
- Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Țaga, Cluj
- Pagina Primăriei
- Comuna Țaga
- CIMEC (Cercetări arheologice pe raza comunei)
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Fotografii ale castelului Wass din Țaga
- en Istoria familiei Wass de Țaga
- Romania e frumoasa (42): Pestera de la Taga, casa celor mai bune branzeturi, 7 mai 2012, RazvanPascu.ro
| |||||||||||||||||||
