Comuna Iara, Cluj
Acest articol se referă la comuna Iara, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Iara (dezambiguizare).
| Iara | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ocolișel | |
 Iara (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°32′33″N 23°30′09″E ({{PAGENAME}}) / 46.542507°N 23.502514°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 58008 |
| Reședință | Iara |
| Sate componente | Iara, Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Dorin Popa[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 143,87 km² |
| Altitudine | 465 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.577 locuitori |
| - Densitate | 32 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 407315 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Iara este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iara (reședința), Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.
Drumuri secundare și poduri romane
In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.
Demografie
Componența etnică a comunei Iara
Români (83,45%)
Romi (6,96%)
Alte etnii (1,34%)
Necunoscută (8,25%)
Componența confesională a comunei Iara
Ortodocși (79,96%)
Martori ai lui Iehova (4,17%)
Penticostali (3,91%)
Greco-catolici (1,01%)
Alte religii (1,71%)
Necunoscută (9,25%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Iara se ridică la 3.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.889 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,45%), cu o minoritate de romi (6,96%), iar pentru 8,25% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,96%), cu minorități de martori ai lui Iehova (4,17%), penticostali (3,91%) și greco-catolici (1,01%), iar pentru 9,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Iara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Dorin Popa[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
Evoluție istorică
Recensământul populației, structura etnică[7] :
| Recensământ Anul/Total loc. | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii |
|---|---|---|---|---|---|
| 1850 - 4.234 | 4.028 | 135 | 56 | 15 | |
| 1880 - 5.234 | 4.217 | 731 | 24 | 262 | |
| 1890 - 5.563 | 4.631 | 841 | 18 | 73 | |
| 1900 - 5.957 | 5.016 | 903 | 4 | 34 | |
| 1910 - 6.430 | 5.303 | 1.052 | 24 | 51 | |
| 1920 - 6.572 | 5.523 | 889 | 12 | 148 | |
| 1930 - 6.712 | 5.810 | 741 | 11 | 58 | 92 |
| 1941 - 6.822 | 6.175 | 449 | 5 | 192 | |
| 1956 - 6.469 | 6.002 | 403 | 2 | 55 | 7 |
| 1966 - 6.288 | 5.969 | 293 | 2 | 21 | 3 |
| 1977 - 5.631 | 5.346 | 222 | 62 | 1 | |
| 1992 - 5.190 | 4.928 | 169 | 2 | 90 | 1 |
| 2002 - 4.704[8] | 4.266 | 149 | 5 | 283 | 1 |
Evoluția populației de-a lungul timpului: Iara, Cluj - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Atracții turistice
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buru, construcție 1860
- Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii
- Biserica de lemn „Sfinții Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcție 1769
- Biserica de lemn din satul Lungești
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ocolișel, construcție 1852, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil” din sarul Surduc, construcție 1758, monument istoric
- Biserica unitariană din satul Iara, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Conacul „Beldi” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Conacul „Kemény” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Conacul „Teleki” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Situl arheologic de la Iara
Personalități
- Vasile Copilu-Cheatră, 1912-1997, poet, prozator și jurnalist.
Vezi și
- Biserica de lemn din Ocolișel
- Biserica de lemn din Măgura Ierii
- Biserica de lemn din Buru
- Biserica de lemn din Cacova Ierii
- Biserica de lemn din Făgetu Ierii
- Biserica de lemn din Lungești, Cluj
- Biserica de lemn din Valea Ierii
- Biserica Sfinții Arhangheli din Borzești, Cluj
- Conacul Beldi din Iara
- Conacul Teleki din Iara
- Conacul Kemény din Iara
- Trascău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România) și Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA).
Legături externe
Materiale media legate de Iara la Wikimedia Commons- Primăria comunei Iara - Website
- STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI IARA PENTRU PERIOADA 2019-2027 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Drumurile secundare și podurile romane din Bazinul Iara
- Drum secundar roman în Bazinul Iara
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Statistica etnică a populației din Transilvania, 1850-1992
- ^ Recensământ 2002
Galerie de imagini
-
Comuna Iara și satele componente -
Iara, o parte -
Iara, altă parte -
Biserica de lemn greco-catolică -
Potecă din Iara -
Agriș -
Biserica de lemn din Lungești -
Drumul Petreștii de Sus-Borzești -
Borzești -
Cheile Borzești -
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Borzești -
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Borzești (monument istoric) -
Biserica de lemn din satul Buru -
Râul Arieș la Buru -
Biserica de lemn din Măgura Ierii (monument istoric) -
Biserica de lemn din Făgetu Ierii -
Cacova Ierii -
Biserica de lemn din Cacova Ierii -
Biserica de lemn din Surduc (monument istoric) -
Biserica de lemn din Surduc (interior) -
Drumul spre Ocolișel -
Râul Ocolișel -
Ocolișel -
Biserica de lemn din Ocolișel (monument istoric) -
Biserica de lemn din Ocolișel (interiorul) -
Ocolișel -
Biserica satului Mașca -
Valea Vadului -
Valea Vadului -
Biserica din lemn de brad cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” -
Clopotnița
| |||||||||||||||||||
| |||||||||||||
